46- 14.3.- De la naționalism la dosarul personal

 

https://liviucretu.wordpress.com

46- 14.3.- De la naționalism la dosarul personal – Gabriel Andreescu

…… Legătura între naționalism, manipulările politice și servirea, pe vremuri, în afara granițelor țării, a autorităților comuniste, de către unii dintre actorii politici și din mass- media actuali reprezintă un subiect fascinant pe care, sper, cititorii o să- l poată explora și cu alte ocazii. …… Importantă în ultimii ani, a fost, și la fel este astăzi, orientarea ziarului Adevărul, dată de către actualul director, Dumitru Tinu. Adevărul pare să fi dezvoltat o adevărată strategie de susținere a tensiunilor etnice și de subminare a tratatelor României cu vecinii. Este acest aspect fără legătură cu faptul că, în timpul istoricei Reuniuni de la Copenhaga, din 1975, Dumitru Tinu, petrecea un timp îndelungat în capitala Finlandei ca ziarist al Scânteii? Sau să luăm cazul lui Octavian Paler, directorul onorific al României libere. Acesta a fost un critic vehement al fostei puteri, iar acum a devenit un acuzator al celei noi. Las la o parte argumentele, uneori motivate, pentru a nota mesajul său fundamental: 1) puterea actuală este de aceeași natură cu puterea anterioară; 2) guvernul trebuie să cadă, președintele este compromis. O asemenea interpretare a actualelor realități politice invită la ocuparea leadership- ului politic de către altcineva, capabil să reprezinte interesele naționale pe care dl. Paler le  invocă. Cine poate fi acest altcineva? Oricum, devine ciudată severitatea dlui Paler față de actualii guvernanți, în raport cu aprecierea despre fostul director al SRI, care ar reprezenta un fel de Fouché al României și ar da dovadă de un patriotism pe care clasa noastră politică se arată incapabilă să- l perceapă. Dar cum e posibil ca dl. Octavian Paler să- i creeze o aură de patriot lui Virgil Măgureanu, omul implicat în toate evenimentele grave din perioada postdecembristă (Berevoiești, mineriade, promovarea organizațiilor extremist- naționaliste, ascultarea pe scară largă a telefoanelor, manipularea ori vinderea dosarelor aflate în arhiva SRI etc- ca să nu mai vorbim despre scandalurile legate de Banca Columna și vila sa, pentru care se află sub anchetă)? Academia Cațavencu vorbea despre sponsorizări ale cărților sale prin Banca Columna, se discută despre intervenția dlui Virgil Măgureanu pentru ca fiul dlui Octavian Paler să ocupe un post în Italia. Dar astfel de date anecdotice nu pot niciodată proba actul de voință al cuiva. Mai semnificativ pentru politica pe care o promovează dl. Octavian Paler este povestea vieții sale. Și în acest caz vom descoperi pattern- ul „externelor”. Cariera fulgerătoare a dlui. Octavian Paler în anii `60, începutul anilor `70- în fruntea Televiziuniii și a României libere, în CC al PCR- , s- a petrecut după stagiul de atașat cultural în Italia. Firesc, prestația din Italia se poate afla undeva, la originea intrării sale în nomenclatură. Să fie acesta contextul relației speciale- altminteri absurdă- cu Virgil Măgureanu? (Calitatea articolelor dlui. Octavian Paler a fost apreciată de Banca Internațională a Religiilor, condusă de oameni forte ai regimului trecut, care i- a oferit recent ziaristului un premiu pentru „intransigența”sa).

Posted in Agenda albastru inchis 97, Uncategorized | Tagged , , | Leave a comment

45- 11.3.- Din nou despre remaniere

https://liviucretu.wordpress.com/2017

45- 11.3.- Din nou despre remaniere – Rodica Palade

„22”- 11- 17 Noiembrie 1997

……… Mă voi opri la un singur exemplu, ales nu chiar la întâmplare: Departamentul de Informații Publice, care aparține „de drept” liberalilor, a avut până în prezent, o funcționare menită parcă să compromită și nu să susțină acțiunile- obligatoriu nepopulare- ale guvernului. Nici o inițiativă majoră- închiderea intreprinderilor nerentabile, restructurarea mineritului- nu a fost pregătită în prealabil, printr- o campanie susținută de informare a oamenilor. Chiar și conferințele de presă ale primului- ministru au suferit de o crasă improvizație: lipsa oricărui concept, materiale nedistribuite ziariștilor etc.  ……… Wim van Velzen, președintele Uniunii Creștin Democrate a atras atenția asupra lipsei de comunicare la toate nivelurile, atât în relația de cu cetățenii, cât și în relația dintre parlamentari și membrii guvernului. ……… Leszek Balczerowicz, părintele reformei poloneze, care l- a vizitat chiar la începutul mandatului său, i- a atras atenția că executivul care a impus reforma în Polonia a căzut din cauza unei proaste comunicări cu populația.

45-12.3.- Despre procesul comunismului la Paris, nu la București.

Le livre du comunisme- editura Robert Lafont.

Le nouvel observateur (30.X- 5.IX) publică editorialul „L’ Esprit exterminateur” sub semnătura lui Jean Daniel, în care reputatul jurnalist spune: „Au fost 100 de milioane de morți. De- a lungul foametei organizate în Ucraina, măcelurilor din China, să nu fi existat oare niște Himmler, niște Eichmann, niște Klaus Barbie, ci doar un mizerabil de Ceaușescu și un blestemat de Pol Pot? ( …… ) Înțelegem întrebarea care ne- o pune această carte neagră: cum se poate să păstrăm mai prezentă amintirea crimelor naziste decât a celor comuniste? Acest secol e, oare, acela al nazismului proclamat ca rău absolut și unic? Sau acela al comunismului care îi face o atât de evidentă concurență?” (R.P.).

 

45- 12.3.- Excluderea extremismului – Andrei Cornea

…… Există publicații și autori care continuă să minimalizeze Holocaustul, să ia apărarea celor care îl neagă (C.T. Popescu) ori să considere că legionarii nu au fost antisemiți (prof. Ion Coja). Pe tarabele de cărți din centrul Bucureștiului sunt frecvente cărțile antisemite cum ar fi „Protocoalele înțelepților Sionului”, ceea ce înseamnă că există un public pentru aceste texte. …… Dar mai grav: Parchetul General dorește să reabiliteze șase miniștri ai guvernului Antonescu, printre care și pe Radu Rosetti, ministru al Educației, pe motiv că au fost „simpli tehnicieni” (deși legile și decretele discriminării rasiale au fost asumate colectiv de întregul guvern), iar presa românească ignoră aproape complet știrea. Se dezvoltă printre unii jurnaliști sau chiar printre politicieni ai puterii (O. Paler, G. Pruteanu), pe de altă parte, un fel de naționalism moderat, dar care preia cu multă ușurință teze radicale, abia atenuate. …… Pericolul adevărat stă în compromisul cu extrema pe care încep să- l facă, sau pe care nu- l refuză net, personalități și partide considerate „moderate”. În acel moment, societatea devine permeabilă la ideile extremiste, își pierde anticorpii; extremismul devine acceptabil, „la modă” cumva. Dimensiunile sale sunt relativizate, minimalizate, circumstanțiate. Este primul act al „rinocerizării”.

 

45- 13.3.- PNȚCD și selecția cadrelor – Șerban Orescu

…… Remanierea guvernului Ciorbea se apropie; în acest timp, dl. Petre Roman exclamă la televizor: „PNȚCD a umplut țara cu proști” …… Deși un partid relativ mic, deși în scădere de popularitate, e greu să contești partidului dlui Petre Roman un „trust al creierului”. De ce nu are unul și PNȚCD? …… Cauza principală a acestei situații trebuie căutată la liderii țărăniști înșiși. Cineva îmi relata o convorbire cu un asemenea lider, cu câțiva ani în urmă. Obiectul discuției era tocmai problema cadrelor tinere, iar punctul de vedere al respectivului lider e elocvent: „ de ce să aducem tineri de valoare? Ce, suntem proști să ne creăm concurenți?” Deci nu poporul român a fost sterilizat în ce privește inteligența, desigur, prin cei 45 de ani de comunism, ci altceva se întâmplă: mediocrii se cooptează între ei.

Posted in Agenda albastru inchis 97 | Tagged , , , | Leave a comment

12 bis- II Riscurile hârjoanelor prezidențiale

https://liviucretu.wordpress.com – Agenda-albastru-inchis-romtelecom-s-a-1997- pagina 14.4

12 bis – II Riscurile hârjoanelor prezidențiale                                                     Ion Cristoiu- Național- Vineri 28 Noiembrie 1997

luminita-de-la-capatul-tunelului-4_532bdfb324f9f0Un excelent clip electoral din timpul campaniei ni- l înfățișa pe Emil Constantinescu îndemnat de un bătrân din satul natal să meargă la București pentru a- i da jos pe domnii de acolo, și, luându- le locul, să pună capăt necazurilor cu care se confruntă țara românească.  Bătrânul nu- și imagina o clipă că, odată ajuns la București, fiul satului se va apuca de hârjoane de genul celei din călătoria Hanoi- New Delhi. Ar fi momentul acum, la un an de la preluarea Puterii ca Emil Constantinescu să- și amintească de îndemnul bătrânului. Și să îmfățișeze românilor imaginea unui om mult mai serios. Cel puțin până când se va vedea luminița de la capătul tunelului.

 

Ultima șansă a Alianței Civice                                                                                 Ion Cristoiu- Național- Sâmbătă 28 Noiembrie 1997

……… După alegerile din Noiembrie 1996, societatea civilă din România s- a trezit fără purtător de cuvânt. Cea care i- a reprezentat interesele- Alianța Civică- a fost percepută ca aparținând Puterii. Și, prin aceasta, ca aparținând politicianismului dâmbovițean practicat de toate partidele, ajunse în fruntea bucatelor. Societatea civilă românească are la ora actuală o nevoie vitală de o organizație care să- i reprezinte interesele în raport cu politicianismul dâmbovițean practicat de toate partidele, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Această organizație ar putea fi incontestabil Alianța Civică. Problema care se pune în fața Congresului din aceste zile nu e dacă Alianța trebuie să rămână sau să iasă din CDR, ci dacă ea găsește forța necesară pentru a se constitui, părăsind politica (și, evident CDR) într- o instanță care să judece toate partidele din România din unghiul de vedere al respectării democrației, moralei și adevărului. Din acest punct de vedere nu problema ieșirii din CDR trebuie să constituie principalul subiect de dezbatere al Congresului, deoarece e de la sine înțeles că Alianța nu mai poate fi tovarășa de drum a partidelor aflate la putere, ci problema unei transformări a Alianței în necesarul reper moral al societăți românești. E ultima șansă a Alianței Civice.

http://mariusghilezan.ro/fara-retele-de-socializare-sau-banii-lui-soros-alianta-civica-a-scos-sute-de-mii-de-romani-la-mitingurile-sale.html

 

Premiile acordate de „Academia Cațavencu” la Marele Bal Anticorupție

Premiul la Categoria„Bula Minoritarului”:

Gheorghe Frunda (senator UDMR): „Dl. Pruteanu nu este ca ecologiștii: verde pe dinafară și roșu pe dinăuntru”

Premiul la Categoria„Corupție sau lovitură de stat?”:

Constantin Simirad (primar de Iași): „Dacă se dorea eficiență, trebuia să se dea competență Comisiei Anticorupție. De exemplu, să fi avut putere să împușcăm maximum doi- trei pe zi și minimum doi”

Premiul la Categoria„Din puțul gândirii”: Victor Surdu: „Este mai important să fii ceva mic în ceva mare decât ceva mare în ceva mic”

Premiul la Categoria„Emil Bobu”: Ion Iliescu (președintele PSDR): „Eu l- am cunoscut mai îndeaproape pe Ceaușescu. Avea și el calitățile lui, dovadă că a fost conducătorul Partidului Comunist Român”

Premiul la Categoria„Sinergia faptelor”: Emil Constantinescu (președintele României): „Cu toate acestea, gestiunea politică și intelectuală a pluralismului este afectată de patologiile inerente oricărui ideal confruntat cu istoria explicită sau implicită a egoismului omenesc”

Premiul la Categoria„Spitalul de tribuni”: Gheorghe Funar (primarul Clujului și al Napocăi): „Sper că, de azi înainte, pe această pistă se va alerga într- o singură limbă!”

Premiul la Categoria„Teoria reformelor fără fond”: Liviu Luca (vicepreședintele CNSLR- Frăția): „……… reforma este sprijinită de toată populația din România, cu o singură condiție: să nu- i fie aplicată”.

https://istorialuicatavencu.wordpress.com/tag/catavencii/

http://phileasfrance.fr/index.php/2015/11/10/news-3/

 

Posted in Agenda albastru inchis 97 | Tagged , , | Leave a comment

12 bis-7.4 Regionalisme

https://liviucretu.wordpress.com – pagina 7.4

 REGIONALÍSM, (2regionalisme, s. n. 1. atitudine care tinde să creeze în diferite provincii ale unei țări o activitate descentralizatoare, independentă de capitală; supraapreciere a unei provincii, patriotism local. 2. fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai. [Pr.: -gi-o-] – din fr. régionalisme.

POPULÁR, -Ă, populari, -e, adj. 1. care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ♦ care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ♦ (Despre expuneri, prelegeri, lucrări), care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ♦ care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – din fr. populaire.

MAGHIARÍSM, maghiarisme, s.n. Termen, expresie, construcţie proprie limbii maghiare, împrumutată (fără necesitate) de altă limbă şi fără a se fi adaptat la sistemul acesteia. – Maghiar + suf. -ism.
MAGHIARÍSM ~e f. Împrumut din limba maghiară. /maghiar + suf. ~ism

Am extras din dicționarul lui Hâncu cuvintele derivate din limba maghiară, după cum se poate citi mai jos.

BAI– s.n. reg.- necaz, supărare, /magh. baj

BĂNAT– s.n. reg.- 1.tristețe, părere de rău 2. necaz, supărare /magh. bánat

BÂLCI– s.n. reg.- târg mare organizat la date fixe și însoțit de petreceri populare 2. (fig. fam.) gălăgie mare /magh. bolcsu

BÂNTUI– vb. reg.- (despre forțele naturii, boli etc.) a veni cu violență, producând pagube și suferințe, a pustii, a devasta /magh. bántani

BETEAG– adj. și s.m. f. (pop)- 1. (persoană) infirmă, schiloadă 2. (persoană) bolnavă /magh. beteg

BIRĂU– s.m.– primar al unui sat din Transilvania /magh. biró

BOAITĂ– s.f.- vită slabă, termen de batjocură pentru oameni /magh. boiti= vite cornute

BORVIZ– s.n.- apă minerală /magh. borviz

CANAF– s.n.- ciucure /magh. kanaf

CETLUI– vb.- 1. a lega strâns 2. a bate/magh. csatolni

CHEZAȘ– s.m. și f.- persoană care își ia răspunderea pentru cineva, garant /magh. kezes

CHIBZUI– vb.- 1. a gândi bine, adânc; a cumpăni 2. a pune la cale, a plănui /magh. kepezni= a forma

CHIP– s.n.- 1. față, obraz, figură 2. înfățișarea unei ființe 3. imaginea unui obiect redat prin desen, pictură, sculptură, chip cioplit= idol etc. 4. mod, fel, gen 5. modalitate, posibilitate /magh. kep

CHIPEȘ– adj.- frumos, arătos /magh. képes

CIOPOR– s.n.- grup de animale de același fel, cârd /magh. csoport

CIUCIULI– vb. (pop.)- a se ghemui, a se chirci /magh. csücsülni

CLOP– s.n. (reg.)- pălărie cu boruri înguste, din fetru de culoare neagră /magh. kalap

COPÂRȘEU– s.n. (reg.)- sicriu /magh. koporsó

COPOI– s.m.- câine de vânătoare care urmărește vânatul după miros; câine polițist folosit pentru urmăriri /magh. kopó

DĂRAB– s.n. (reg.)- bucată /magh. darab

DÂMB– s.n.- ridicătură de pământ mai mică decât dealul /magh. domb

DOROBANȚ– s.m. (inv.)- 1. ostaș din infanterie 2. jandarm /magh. darabant

DRIC– s.n.- 1. partea de sus a unui car (în care se încarcă ceva) 2. vehicul special care duce mortul la groapă 3. (pop.) punct culminant, miez /magh. derék

DUGLIȘ– adj. s.m. și f. (reg.)- 1. (om) leneș, trândav /magh. dög

FĂGAȘ– s.n.- urmă adâncă lăsată în pământ de apa ploilor mari sau de roșile unui vehicul; (fig.) direcție, drum /magh. vágás

FĂGĂDĂU– s.n.(reg.)- han, cârciumă /magh. fagadó

FEDELEȘ– s.n. – butoiaș mic /magh. fedeles

FEREDEU– s.n.(reg.)- 1.baie, local public pentru făcut baie 2. localitate balneară /magh. dial. feredö

GÂND– s.n.- 1. rezultatul procesului de gândire; 2. închipuire; 3. minte, memorie; 4. intenție, plan; 5. convingere, părere; 6. voie, dorință, plac /magh. gond

GINGAȘ– adj.- 1. delicat, fin, firav, plăpând; 2. mofturos la mâncare; 3. (despre plante) nerezistent la frig sau căldură excesivă; 4. (despre acțiuni) care cere multă pricepere pentru a fi dus la bun sfârșit /magh. dsingás

GINGAȘ– adj.- 1. delicat, fin, firav, plăpând; 2. mofturos la mâncare; /magh.

GIULGIU– s.n.- 1. pânză subțire și fină; 2. pânză în care se acoperă mortul; lințoliu /magh. gyolcs

HALCĂ– s.n.- bucată mare de carne /magh. halk

HAPSÂN– adj.- 1. rău la inimă, câinos 2. lacom de bani, de mâncare, de avere /cf. magh. habzsi

HOLDĂ– s.f.- câmp semănat cu același fel de plante; lan. / magh. hold

HOTAR– s.n.- 1. graniță, frontieră 2. linie despărțitoare între două proprietăți 3. (fig.) margine, capăt 4. moșie, țară / magh. határ

ILĂU– s.n. (reg.)- nicovală / magh. ülö

IMAȘ– s.n.- teren pe care crește iarbă folosită ca pășune pentru vite; pășune, izlaz, suhat / magh. nyomás

JIMBLĂ– s.f.- franzelă / magh. szemlye

MEGIEȘ– s.m. și s.f.- 1. (ist.) țăran liber, stăpân pe pământ 2. (pop.) vecin / magh. megyés

MELEAG– s.n.- loc, ținut, regiune / magh. mellék

MINTEN– adv. (reg.)- îndată, imediat / magh. minten

MINTENAȘ– adv. (reg.)- îndată, imediat, minten / magh. minten

NEAM– s.n.- 1. popor, națiune 2. familie, viță 3. rudă 4. specie, gen, fel, soi/ magh. nem

NEMEȘ– s.m. și s.f.- denumire dată în Transilvania, în evul mediu, unui nobil sau unui membru al clasei stăpânitoare /magh. nemes= nobil

PALINCĂ– s.f.(reg.)- 1. rachiu 2. țuică /magh. pálinka

PILDĂ– s.f.- 1. exemplu bun de urmat, model 2. pedeapsă care să servească drept avertisment și pentru alții 3. povestire cu un cuprins moralizator (cu tâlc); maxima; proverb; zicală /magh. példa

PIȚULĂ– s.f.(în Trans., Bucovina)- ban de valoare mică, gologan, para /magh. picula

POTICĂ– s.f.(reg.)- farmacie /magh. patika

PUSTĂ– s.f.- câmpie întinsă, stepă /magh. puszta

RĂZEȘ– s.m.- țăran liber din Moldova în timpul orânduirii feudale, posesor al unei bucăți de pământ, moșnean /magh. részes

SĂCĂLUȘ– s.n.- tun mic, primitiv /magh. szakallás

SĂLAȘ– s.n.- 1. adăpost vremelnicpentru oameni sau animale 2. locuință, casă 3. mică așezare omenească /magh. szállas

SĂLĂȘUI– vb.- 1. a- și avea locuința într- un anumit loc 2. a da cuiva adăpost 3. a se stabili /magh. szakallásolni

SĂMĂDĂU– s.m. (reg.)- persoană care ține socotelile cuiva; socotitor /magh. számadó

SEAMĂ– s.f.- 1. (în expr. și locuțiuni, exprimă ideea de calcul mintal , de constatare) de bună seamă= desigur, fără îndoială, mai cu seamă= mai ales; a- și da seama= a pricepe, a constata; a- și lua seama= a se răzgândi. 2. (în expr. și locuțiuni, exprimând ideea de folos, de grijă): a da în seamă cuiva= a da în îngrijirea cuiva; a lua seamă= a se ocupa, a se îngriji. 3. însemnătate, importanță, faimă. 4. fel, gen, soi. 5. rost, rânduială. 6. socoteală, calcul. 7. număr, cantitate. 8. câțiva magh./szám

SERVUS– interj. (reg.) formulă familiară de salut /germ. servus

SLANĂ– s.f. (reg.)- slănină cf. magh. szalonna

ȘAN– s.n.- calapod pentru păstrarea formei încălțămintei magh./sám

ȘARG– adj.- (despre cai) cu părul de pe corp galben deschis, iar cel de pe coamă și coadă de culoare neagră magh./ sárga

ȘOIM– s.m.- 1. nume dat mai multtor păsări răpitoare de zi, care se hrănesc numai cu pradă vie. 2. cuvânt care denumește pe omul viteaz, curajos, gata să înfrunte orice primejdie, șoiman 3. (pop.) cal iute și sprinten, șoiman /magh. sólyom

ȘOLDAN– s.m.- pui de iepure (fig.) tinerel /magh. süldö

ȘONTÂC– interj.- cuvânt care redă mersul șchiopătat al cuiva /magh. șántika

ȘPAN– s.m.- 1. nobil din Transilvania feudală, stăpânitor al unui ținut 2. (înv.reg.) administrator /magh. span

ȘUVOI– s.n.- 1. curs deapă umflat de ploile mari, care curge cu repeziciiune 2. (fig.) mulțime de oameni în mișcare; abundență de vorbe /magh. șiá

TĂRÂM– s.n. (pop.)- 1. ținut, regiune, meleag 2. domeniu, sferă de activitate /cf. magh. terem= sală mare

TARHAT–  s.n.- 1. povară, sarcină 2. bagaj /magh. terhet

TERCHEA- BERCHEA– s.m. și f. invar.- nume dat unui om care nu e bun de nimic /magh. tarka barka

TREGHER– s.m. (reg.)- hamal /germ. träger

ȚUNDRĂ– s.f. (reg.)- haină țărănească lungă până la genunchi, făcută din dimie; suman, zeghe /magh. condra

URIAȘ– s.m. și f., adj.- 1. personaj din basme închipuit ca om cu puteri supranaturale, extraordinar de mare și de puternic 2. (fig.) personalitate de seamă, titan II. adj.- foarte mare, enorm /magh. óriás

VÂNZOLI– vb.- a se agita de colo până colo /magh. vonszolni

VICLEȘUG– s.n.- viclenie /magh. hitlenség

VILEAG– s.n. (pop.)- a da în vileag= a face cunoscut în fața tuturor /magh. világ

Extrase din: ”Dumitru I. Hâncu- Dicționar al limbii române”- Ediția a IV- a- Editura Moldova 1995.
dictionar-arhaisme-regionalisme-27161 hancu-dictionar 111314_1232_regionalism111,43% din cuvintele românești sunt de origine maghiară.

http://adevarul.ro/locale/timisoara/cele-mai-cunoscute-cuvinte-romanesti-imprumutate-maghiara-oras-neam-viteaz-belsug-vames-urias-1_566d99997d919ed50e2f4938/index.html

http://www.pixme.org/general/3319/cuvinte-imprumutate

https://cumpana.wordpress.com/2007/08/24/cuvinte-romanesti-in-maghiara-chin/

http://cum-se-scrie.ro/cuvinte-imprumutate-din-limba-maghiara/

Posted in Agenda albastru inchis 97 | Tagged , , , | Leave a comment

44- 6.3.- România în al patrulea război mondial

https://liviucretu.wordpress.com

44- 6.3.- România în al patrulea război mondial – Ion Cristoiu

Național- Luni 10 Noiembrie 1997

4ww

Al 4- lea razboi mondial- PC game

… Cel de al treilea război, războiul rece, a fost un război psihologic … Cel de al patrulea război mondial e și el unul specific, diferit de primele trei războaie. Acest specific îl face mult mai greu de sesizat decât toate conflagrațiile mondiale anterioare. Bătălia pe viață și pe moarte declanșată între foștii aliați- SUA, Europa Occidentală- Japonia- se desfășoară cu mijloace nemaiîntâlnite până acum în istorie. Ele sunt dictate de prada pe care și- o dispută foștii aliați, deveniți acum dușmani: uriașele piețe de desfacere și de materii prime reprezentate de spațiul rămas liber după înfrângerea URSS (Rusia și țările Europei Centrale și de Est), de spațiul chinez, cât și de spații aflate mai de mult sub dominația unei puteri: Franța în cazul Africii, Japonia în cazul Asiei. În confruntarea mondială pentru aceste spații se folosesc și mijloacele din anii războiului rece. Franța e pe cale de a fi scoasă din Africa de SUA prin intermediul loviturilor de stat și revoluțiilor puse la cale în diferite state de pe continentul negru. … Instituțiile financiare internaționale- Banca Mondială și FMI- sunt arme cu mai mulți stăpâni. Banca Mondială e dominată de SUA, FMI, de către puterile europene. În cadrul acestor instituții financiare, se duce o bătălie pe viață și pe moarte pentru hegemonie. Până atunci, ele au reușit să impună unor țări din Est prin distrugerea acelor părți ale economiei prin care respectivele ar fi putut concura produsele occidentale pe piața mondială. Condițiile impuse de FMI au acționat precum bomba cu neutroni. Pe teritoriile rămase moarte din punct de vedere economic, urmează să apară cuceritorii. Care vor fi, mai mult ca sigur, cei ce vor birui în bătălia pentru a pune mâna pe cele două instituții internaționale. Asistăăm la ora actuală, pe întinsul planetei, la un bizar joc diplomatic. Întâlniri la nivel înalt între China și SUA, între China și Rusia, între Rusia și Japonia.E o foșgăială amintind într- un fel de tatonările din preajma primului război mondial. Sub surâsurile și îmbrățișările mediatizate în întrega lume, se ascund interese economice feroce. Deși mari puteri din punct de vedere militar, Rusia și China sunt slabe din punct de vedere economic. Pentru beligeranții din cel de al patrulea război mondial, fiecare dintre cele două țări e un teritoriu care trebuie cucerit ca piață de desfacere a mărfurilor și ca imense rezervoare de materii prime.Sunt conștienți mai marii României de azi de acest război mondial … Luându- l în serios, vom putea afirma că președintele Emil Constantinescu e primul dintre politicieni care conștientizează primejdia ca România să fie învinsă în cel de al patrulea război mondial, devenind o simplă colonie a Occidentului. Rămâne de văzut dacă șeful statului se va mulțumi doar cu afirmarea acestei aprecieri lucide a lumii de azi. Până când nu ne vom afla în fața unor fapte concrete, care să se constituie într- o schimbare de fond a politicii noastre interne și externe, avem încă serioase temeiuri să fim sceptici. Nu de alta, dar atitudinea de slugărnicie a guvernului Ciorbea față de FMI și Banca Mondială, față de Occident ne demonstrează că președintele Emil Constantinescu e doar un excelent analist. Pentru a putea spune că e și un excelent politician român, și subliniez cuvântul român, vom avea nevoie și de altceva decât de teorii, oricât de seducătoare ar fi ele. Vorba aia: teoria ca teoria, dar practica ne omoară!

I do not know with what weapons three world war  will be fought, but 4 world war will be fought with sticks and stones

Nu știu cu ce arme se va lupta în al treilea trei război mondial, dar în al patrulea război mondial se va lupta cu bețe și pietre – Albert Einstein

Posted in Agenda albastru inchis 97 | Tagged , , | Leave a comment

Cules de pe FaceBook

columb daniel-marinescu

Din pagina de FaceBook a lui Daniel Marinescu.

 

Posted in Agenda albastru inchis 97, Albastru inchis 2004, Albastru inchis`97-II | Tagged , | Leave a comment

Program pentru curățarea și resetarea navigatorului Google Chrome

La sfârșitul lui Decembrie 2016 , începutul lui Ianuarie 2017 am accesat site-ul meu situat pe webnode.com. La intrarea în oricare dintre meniuri (text, foto ș.am.d.) apărea un buton de eroare (penultima fotografie) care mă anunța ca am fost debranșat datorită inactivității. Se solicita un OK pentru revenirea in pagină. Nu se rezolva așa. Am purtat o scurta discutie prin e- mail cu support@webnode.com. Nici așa nu am rezolvat problema. Am apelat la un:
Program pentru curățarea și resetarea navigatorului Google Chromechrome-cleanup-tool_help

chrome-cleanup-tool-05-700x393-min

google_cleanup_tool_uac

help-me

reset_google
https://www.programecalculator.ro/tag/chrome-cleanup-tool/
Pentru a- l menține curat și în cea mai bună formă, Google are un program gratuit Google Cleanup Tool. Acesta scanează browserul Google Chrome pentru a identifica extensiile și aplicațiile care spionează activitatea acestuia, inserează bannere publicitare pe site-urile accesate, descărcate de pe Internet. Chrome Cleanup Tool curăță de adware și malware browserul Google Chrome și-l readuce la setările inițiale.
Vezi și: https://www.bleepingcomputer.com/download/chrome-cleanup-tool/ ; https://support.google.com/chrome/answer/6086368?hl=ro
http://www.fixedbyvonnie.com/2014/10/heres-download-google-chrome-software-removal-tool-right-now/#.WGtPtVN97cs .

How to use Chrome Cleanup Tool

Posted in Uncategorized | Leave a comment

12bis_4.4.-Imensa gafă a PDSR; 15.4. -Șase grămezi de gunoi genetic

Posted in Agenda albastru inchis 97 | Leave a comment

43 – 3.3- Petre Țuțea reabilitat

https://liviucretu.wordpress.com

43 – 3.3- Petre Țuțea reabilitat

”22”- Nr.44 (402), 4- 10 Noiembrie 1997

Petre Țuțea a fost reabilitat, Luni 20 Octombrie 1997, de către Curtea Supremă de Justiție,. Înainte de a muri, în 1992, Petre Țuțea interzisese rudelor sale să ceară justiției, timp de cinci ani, reabilitarea lui. Petre Țuțea a fost arestat în 1953, împreună cu alți 17 intelectuali, sub acuzația de uneltire contra orânduirii sociale, și condamnat la 10 ani de închisoare, iar apoi la 18 ani de muncă silnică, fiind eliberat în 1964 din penitenciarul Aiud.

Tismăneanu- Cărți

Tismăneanu- Cărți

4.3- Ca potențial, schimbarea din Noiembrie 1996 este în direcția celorlalte țări din Europa Centrală

Vladimir Tismăneanu, politolog, profesor la Universitatea Maryland, interviu realizat de Rodica Palade.

– Extinderea NATO– o decizie politică

  • Domnule Tismăneanu, care este configurația internațională după summit- ul de la Madrid?
  • Văd Madridul ca o parte a unui proces. …… ci pentru că doar câteva luni de guvernare democratică nu pot garanta pentru 7 ani și încă 45 de ani de guvernare nedemocratică.
  • De ce lărgirea NATO este o decizie politică?
  • …… Statele unite sunt o supraputere globală care urmărește interesul național, dar este probabil singura putere politică sau supraputere care are în structura politică și o componentă moralistă. …… Cum bine știm, în România a existat foarte mult mitologia suportului francez pentru intrarea României în NATO. Dar 1) Franța era, în principiu, împotriva lărgirii alianței; 2) dacă totuși se lărgea alianța, atunci susținea și România. În momentul de față Franța ca și alte țări ale alianței, are rezerve foarte serioase privind propria implicare în noul buget care se estimează.

– România ar putea juca rolul- pivot în al doilea val al extinderii NATO

  • Se poate vorbi de o nouă cortină, fie și de catifea în Europa? Se mai poate spune că România ”nu este în jocuri”. Ce credeți?
  • Asta face parte mai degrabă dintr- o anumită mentalitate de auto compătimire în întreaga zonă, nu numai în România, care pariază pe conjurații, pe conspirații, pe comploturi universale, pe ideea că micile țări ale acestei zone nu sunt altceva decât mingi cu care țările membre operează. …… Sigur, există și contează, la un moment dat, o politică de culise, dar nu cred că se poate vorbi de o cortină de fier, o carantinizare, o bantustanizare a zonei Balcanilor. Dimpotrivă, cred că România se situează foarte avansat în raport cu posibilitatea celui de al doilea val. …….
  • Care este poziția actuală a Rusiei, care nu este câtuși de puțin ignorată de Occident și Statele Unite? Ba chiar NATO are un cuvânt de spus.
  • Poate chiar pre mare, spun unii, pentru că i s- a dat Rusiei un statut în NATO aproape de veto, înainte ca măcar cele trei țări să fi intrat. Este punctul de vedere al lui Kissinger și mi se pare că are dreptate. Kissinger are dreptate, pentru că el a fost și este categoric în favoarea lărgirii NATO- ului, inclusiv în favoarea României, ca parte, la un moment dat, chiar în primul val, dar nu este cazul să se dea Rusiei o posibilitate de influență.
  • Rusia are nevoie de Occident și semnalele pe care le avem despre Rusia, schimbările de guvern care au avut loc în urmă cu un an și mai bine, gruparea prooccidentală din anturajul lui Elțîn, care domină în momentul de față, sunt încurajatoare. Sunt semnale că Rusia va fi o importantă putere regională, dar nu în perspectiva renașterii unui condominium de tipul celui care, la un moment dat, părea să existe între cele două supraputeri. Pe de altă parte, nu se poate ignora faptul că mulți dintre cei care au criticat, de bună- credință, ideea extinderii alianței nord- atlantice, au criticat- o pentru faptul că securitatea internațională nu depinde de cea nord- atlantică, ci de acordurile mutuale care se stabilesc între cele două mari puteri nucleare, la care, eventual, vor fi invitate să adere alte puteri nucleare.
  • Oricum, chiar și după Madrid, Moscova continuă să descurajeze România în ideea de adera la NATO.
  • Asupra acestui punct de vedere,există în Rusia un deplin consens. Moscova se va opune, fiindcă însăși ideea extinderii alianței nu este favorabilă ariei de dominație și influență a Rusiei. În egală măsură, cred că dacă schimbările vor avansa, într- atât încât România să fie considerată parte a zonei consolidate democratic a fostului Tratat de la Varșovia, Occidentul nu va ceda, cum n- a cedat în cazul Poloniei. România nu este totuși, din punct de vedere strategic, cea mai sensibilă zonă, așa cum era Polonia. Nu cred că în următorii 10 ani Rusia va avea o influență care să poată bloca o asemenea acțiune.

Posted in Agenda albastru inchis 97 | Tagged , | Leave a comment

10 explicatii amuzante…

Mihai Popescu Facebook

Mihai Popescu Facebook

https://www.facebook.com/groups/291041991271645/316918792017298/?notif_t=group_activity&notif_id=1476566940187411

10 explicatii amuzante…

[1]
Oricât de neaoş ar pãrea, mujdei vine din francezã, de la mousse d’ail (spumã de usturoi). Sã nu vã mai prind, aşadar, spunând“mujdei de usturoi”.

[2]
Cravata a fost iniţial croatã, fiindcã o purtau mercenarii croaţi din armata lui Ludovic al XIII-lea, pe la o mie şase sute.

[3]
Şmecher vine din germanã, de la Schmecker, care era degustãtorul de vinuri. Actualii şmecheri, sãracii, nu fac diferenţa între Veuve Clicquot şi cãpşunicã de Vârteşcoiu.

[4]
Chirpiciul vine tocmai din Persia , unde însemna cãrãmidã.

[5]
A dezmierda vine din latinã, de la dismerdare, adicãtelea a şterge la fund. Pentru cã mamele pruncilor lui Traian aşa-şi dovedeau afecţiunea.

[6]
Oraşul Giurgiu se chema pe vremuri San Giorgio, cã-l înfiinţaserã nişte genovezi aventuroşi care fãceau comerţ. Tot mai bine decât oraşul de vis-à-vis, care s-a transformat din Sexaginta Prista în Ruse.

[7]
Pogãcile (nişte turte foarte simple, rustice, din grâu sau mãlai) au ajuns la noi prin austrieci, care le ziceau Pogatschen, dar se trag din focaccia italianã, care vine de la focus, care înseamnã mijloc, centru, buric. Buricul casei era cuptorul. Voilà!

[8]
Tradiţionala damigeanã vine din franţuzescul damme-Jeanne, adicã tanti Ioana. În Argentina i se zice şi acum dama Juana, în timp ce englezii au fãcut-o demijohn, iar Vestul sãlbatic a transformat-o în jimmyjohn.

[9]
Jobenul se cheamã joben fiindcã un nene pe nume Jobin îl vindea pe vremea când încã nu era limpede cum ar trebui sã se cheme în româneşte. Memoria colectivã a avut de ales între numele pãlãrierului şi “ţilindru”, care sunã ca pălaria.

[10]
Clanţa se cheamã clanţã fiindcã face “clanţ”. Serios!

 

 

Posted in Uncategorized | Tagged , | Leave a comment