https://liviucretu.wordpress.com – pagina 7.4
REGIONALÍSM, (2) regionalisme, s. n. 1. atitudine care tinde să creeze în diferite provincii ale unei țări o activitate descentralizatoare, independentă de capitală; supraapreciere a unei provincii, patriotism local. 2. fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai. [Pr.: -gi-o-] – din fr. régionalisme.
POPULÁR, -Ă, populari, -e, adj. 1. care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ♦ care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ♦ (Despre expuneri, prelegeri, lucrări), care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ♦ care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. – din fr. populaire.
MAGHIARÍSM, maghiarisme, s.n. Termen, expresie, construcţie proprie limbii maghiare, împrumutată (fără necesitate) de altă limbă şi fără a se fi adaptat la sistemul acesteia. – Maghiar + suf. -ism.
MAGHIARÍSM ~e f. Împrumut din limba maghiară. /maghiar + suf. ~ism
Am extras din dicționarul lui Hâncu cuvintele derivate din limba maghiară, după cum se poate citi mai jos.
BAI– s.n. reg.- necaz, supărare, /magh. baj
BĂNAT– s.n. reg.- 1.tristețe, părere de rău 2. necaz, supărare /magh. bánat
BÂLCI– s.n. reg.- târg mare organizat la date fixe și însoțit de petreceri populare 2. (fig. fam.) gălăgie mare /magh. bolcsu
BÂNTUI– vb. reg.- (despre forțele naturii, boli etc.) a veni cu violență, producând pagube și suferințe, a pustii, a devasta /magh. bántani
BETEAG– adj. și s.m. f. (pop)- 1. (persoană) infirmă, schiloadă 2. (persoană) bolnavă /magh. beteg
BIRĂU– s.m.– primar al unui sat din Transilvania /magh. biró
BOAITĂ– s.f.- vită slabă, termen de batjocură pentru oameni /magh. boiti= vite cornute
BORVIZ– s.n.- apă minerală /magh. borviz
CANAF– s.n.- ciucure /magh. kanaf
CETLUI– vb.- 1. a lega strâns 2. a bate/magh. csatolni
CHEZAȘ– s.m. și f.- persoană care își ia răspunderea pentru cineva, garant /magh. kezes
CHIBZUI– vb.- 1. a gândi bine, adânc; a cumpăni 2. a pune la cale, a plănui /magh. kepezni= a forma
CHIP– s.n.- 1. față, obraz, figură 2. înfățișarea unei ființe 3. imaginea unui obiect redat prin desen, pictură, sculptură, chip cioplit= idol etc. 4. mod, fel, gen 5. modalitate, posibilitate /magh. kep
CHIPEȘ– adj.- frumos, arătos /magh. képes
CIOPOR– s.n.- grup de animale de același fel, cârd /magh. csoport
CIUCIULI– vb. (pop.)- a se ghemui, a se chirci /magh. csücsülni
CLOP– s.n. (reg.)- pălărie cu boruri înguste, din fetru de culoare neagră /magh. kalap
COPÂRȘEU– s.n. (reg.)- sicriu /magh. koporsó
COPOI– s.m.- câine de vânătoare care urmărește vânatul după miros; câine polițist folosit pentru urmăriri /magh. kopó
DĂRAB– s.n. (reg.)- bucată /magh. darab
DÂMB– s.n.- ridicătură de pământ mai mică decât dealul /magh. domb
DOROBANȚ– s.m. (inv.)- 1. ostaș din infanterie 2. jandarm /magh. darabant
DRIC– s.n.- 1. partea de sus a unui car (în care se încarcă ceva) 2. vehicul special care duce mortul la groapă 3. (pop.) punct culminant, miez /magh. derék
DUGLIȘ– adj. s.m. și f. (reg.)- 1. (om) leneș, trândav /magh. dög
FĂGAȘ– s.n.- urmă adâncă lăsată în pământ de apa ploilor mari sau de roșile unui vehicul; (fig.) direcție, drum /magh. vágás
FĂGĂDĂU– s.n.(reg.)- han, cârciumă /magh. fagadó
FEDELEȘ– s.n. – butoiaș mic /magh. fedeles
FEREDEU– s.n.(reg.)- 1.baie, local public pentru făcut baie 2. localitate balneară /magh. dial. feredö
GÂND– s.n.- 1. rezultatul procesului de gândire; 2. închipuire; 3. minte, memorie; 4. intenție, plan; 5. convingere, părere; 6. voie, dorință, plac /magh. gond
GINGAȘ– adj.- 1. delicat, fin, firav, plăpând; 2. mofturos la mâncare; 3. (despre plante) nerezistent la frig sau căldură excesivă; 4. (despre acțiuni) care cere multă pricepere pentru a fi dus la bun sfârșit /magh. dsingás
GINGAȘ– adj.- 1. delicat, fin, firav, plăpând; 2. mofturos la mâncare; /magh.
GIULGIU– s.n.- 1. pânză subțire și fină; 2. pânză în care se acoperă mortul; lințoliu /magh. gyolcs
HALCĂ– s.n.- bucată mare de carne /magh. halk
HAPSÂN– adj.- 1. rău la inimă, câinos 2. lacom de bani, de mâncare, de avere /cf. magh. habzsi
HOLDĂ– s.f.- câmp semănat cu același fel de plante; lan. / magh. hold
HOTAR– s.n.- 1. graniță, frontieră 2. linie despărțitoare între două proprietăți 3. (fig.) margine, capăt 4. moșie, țară / magh. határ
ILĂU– s.n. (reg.)- nicovală / magh. ülö
IMAȘ– s.n.- teren pe care crește iarbă folosită ca pășune pentru vite; pășune, izlaz, suhat / magh. nyomás
JIMBLĂ– s.f.- franzelă / magh. szemlye
MEGIEȘ– s.m. și s.f.- 1. (ist.) țăran liber, stăpân pe pământ 2. (pop.) vecin / magh. megyés
MELEAG– s.n.- loc, ținut, regiune / magh. mellék
MINTEN– adv. (reg.)- îndată, imediat / magh. minten
MINTENAȘ– adv. (reg.)- îndată, imediat, minten / magh. minten
NEAM– s.n.- 1. popor, națiune 2. familie, viță 3. rudă 4. specie, gen, fel, soi/ magh. nem
NEMEȘ– s.m. și s.f.- denumire dată în Transilvania, în evul mediu, unui nobil sau unui membru al clasei stăpânitoare /magh. nemes= nobil
PALINCĂ– s.f.(reg.)- 1. rachiu 2. țuică /magh. pálinka
PILDĂ– s.f.- 1. exemplu bun de urmat, model 2. pedeapsă care să servească drept avertisment și pentru alții 3. povestire cu un cuprins moralizator (cu tâlc); maxima; proverb; zicală /magh. példa
PIȚULĂ– s.f.(în Trans., Bucovina)- ban de valoare mică, gologan, para /magh. picula
POTICĂ– s.f.(reg.)- farmacie /magh. patika
PUSTĂ– s.f.- câmpie întinsă, stepă /magh. puszta
RĂZEȘ– s.m.- țăran liber din Moldova în timpul orânduirii feudale, posesor al unei bucăți de pământ, moșnean /magh. részes
SĂCĂLUȘ– s.n.- tun mic, primitiv /magh. szakallás
SĂLAȘ– s.n.- 1. adăpost vremelnicpentru oameni sau animale 2. locuință, casă 3. mică așezare omenească /magh. szállas
SĂLĂȘUI– vb.- 1. a- și avea locuința într- un anumit loc 2. a da cuiva adăpost 3. a se stabili /magh. szakallásolni
SĂMĂDĂU– s.m. (reg.)- persoană care ține socotelile cuiva; socotitor /magh. számadó
SEAMĂ– s.f.- 1. (în expr. și locuțiuni, exprimă ideea de calcul mintal , de constatare) de bună seamă= desigur, fără îndoială, mai cu seamă= mai ales; a- și da seama= a pricepe, a constata; a- și lua seama= a se răzgândi. 2. (în expr. și locuțiuni, exprimând ideea de folos, de grijă): a da în seamă cuiva= a da în îngrijirea cuiva; a lua seamă= a se ocupa, a se îngriji. 3. însemnătate, importanță, faimă. 4. fel, gen, soi. 5. rost, rânduială. 6. socoteală, calcul. 7. număr, cantitate. 8. câțiva magh./szám
SERVUS– interj. (reg.) formulă familiară de salut /germ. servus
SLANĂ– s.f. (reg.)- slănină cf. magh. szalonna
ȘAN– s.n.- calapod pentru păstrarea formei încălțămintei magh./sám
ȘARG– adj.- (despre cai) cu părul de pe corp galben deschis, iar cel de pe coamă și coadă de culoare neagră magh./ sárga
ȘOIM– s.m.- 1. nume dat mai multtor păsări răpitoare de zi, care se hrănesc numai cu pradă vie. 2. cuvânt care denumește pe omul viteaz, curajos, gata să înfrunte orice primejdie, șoiman 3. (pop.) cal iute și sprinten, șoiman /magh. sólyom
ȘOLDAN– s.m.- pui de iepure (fig.) tinerel /magh. süldö
ȘONTÂC– interj.- cuvânt care redă mersul șchiopătat al cuiva /magh. șántika
ȘPAN– s.m.- 1. nobil din Transilvania feudală, stăpânitor al unui ținut 2. (înv.reg.) administrator /magh. span
ȘUVOI– s.n.- 1. curs deapă umflat de ploile mari, care curge cu repeziciiune 2. (fig.) mulțime de oameni în mișcare; abundență de vorbe /magh. șiá
TĂRÂM– s.n. (pop.)- 1. ținut, regiune, meleag 2. domeniu, sferă de activitate /cf. magh. terem= sală mare
TARHAT– s.n.- 1. povară, sarcină 2. bagaj /magh. terhet
TERCHEA- BERCHEA– s.m. și f. invar.- nume dat unui om care nu e bun de nimic /magh. tarka barka
TREGHER– s.m. (reg.)- hamal /germ. träger
ȚUNDRĂ– s.f. (reg.)- haină țărănească lungă până la genunchi, făcută din dimie; suman, zeghe /magh. condra
URIAȘ– s.m. și f., adj.- 1. personaj din basme închipuit ca om cu puteri supranaturale, extraordinar de mare și de puternic 2. (fig.) personalitate de seamă, titan II. adj.- foarte mare, enorm /magh. óriás
VÂNZOLI– vb.- a se agita de colo până colo /magh. vonszolni
VICLEȘUG– s.n.- viclenie /magh. hitlenség
VILEAG– s.n. (pop.)- a da în vileag= a face cunoscut în fața tuturor /magh. világ
Extrase din: ”Dumitru I. Hâncu- Dicționar al limbii române”- Ediția a IV- a- Editura Moldova 1995.
1,43% din cuvintele românești sunt de origine maghiară.
http://adevarul.ro/locale/timisoara/cele-mai-cunoscute-cuvinte-romanesti-imprumutate-maghiara-oras-neam-viteaz-belsug-vames-urias-1_566d99997d919ed50e2f4938/index.html
http://www.pixme.org/general/3319/cuvinte-imprumutate
https://cumpana.wordpress.com/2007/08/24/cuvinte-romanesti-in-maghiara-chin/
http://cum-se-scrie.ro/cuvinte-imprumutate-din-limba-maghiara/